Oameni si zei

A fost odata ca niciodata,  pe vremea cand oamenii credeau in zei, pe vremea cand zeii insisi radeau de prostia oamenilor, pe vremea cand inca mai existau oameni, ...
Deci pe vremea aia, pe o planeta oarecare din univers, oamenii traiau in sate si fiecare sat avea zeul lui. Intr-un sat oamenii venerau un zeu care, credeau ei, avea nevoie de gaini, asa ca oamenii aia intelepti mergeau zilnic la biserica si frigeau cate o gaina pentru ca zeul sa se sature cu mirosul de gaina fripta. Acest zeu era unul invizibil si indivizibil, desigur, asa ca oamenii mancau gaina si spuneau ca zeul este multumit, ca nu vor avea seceta saptamana aceea si soarele va rasari si a doua zi.

In satul alaturat traiau alti oameni intelepti care venerau un zeu caruia ii placea carnea de curca, asa ca zilnic oamenii mergeau la biserica si duceau cate o curca pe care o frigea preotul intelept insarcinat cu fripturile de curca. Acest zeu era invizibill si indivizibil, dar era mai bun decat zeul caruia ii placeau gainile, pentru ca, se stie, curcile sunt mai destepte decat gainile! Asa ca oamenii zeului curca ii dispretuiau profund pe vecinii lor adoratori ai zeului gaina. Mai mult decat atat, fiecare sat sustinea ca zeul lui era singurul adevarat, deoarece asa li se spusese din batrani, si mai mult decat atat, exista o carte sfanta in care erau chiar cuvintele relevate de zeul invizil si indivizibil.
La un moment dat, oamenii zeului gaina au hotarat ca e momentul ca si vecinii lor sa adore pe singurul zeu adevarat, asa au luat niste ciomege si niste pietre si au pornit un razboi sfant. Au devastat satul vecin si in locul templului zeului curca au construit un templu al singurului zeu adevarat, adica zeul gaina. Oamenii curcii, luati pe nepregatite, au fost masacrati, iar supravietuitorii au fugit in padure, jurand razbunare. Ei erau siguri ca zeul curca, singurul zeu adevarat, ii va ajuta, asa ca si-au facut si ei ciomege si au ales pietre, apoi au navalit noaptea in satul vecin si au dat foc templului zeului nedevarat, au violat femeile si au mancat gainile spurcate ale zeului fals.
A doua zi ambele sate erau arse, femeile plangeau si se jeluiau, copii plangeau flamanzi, asa ca oamenii aia intelepti s-au intalnit la hotarul dintre sate si au hotarat sa faca pace. Pacea s-ar fi facut, dar preotii zeului gaina si cel al zeului curca mureau de foame, deoarece doar ei aveau crescatorii de curci si de gaini, asa ca acesti preoti au scos la lumina cartile sfinte si i-au luminat pe oameni ca nu e bine sa renunte la credinta lor! Stramosii lor au venerau curcile si gainile, iar dupa moarte au ajuns in raiul unde era plin de curci sau de gaini, asa ca nu se putea ca tocmai aceasta generatie sa mearga in iadul unde nu existau zburatoare de niciun fel!
Oamenii intelepti s-au gandit bine, s-au razgandit si mai bine, s-au gandit din nou si au decis ca mai bine mor cu mana pe gaina si pe curca decat sa ajunga in iad.
Nu mai intrebati ce s-a intamplat mai departe. Probabil si acum se cearta, se bat, isi dau foc la case si isi violeaza reciproc  femeile, curcile si gainile.
Putem presupune insa ca Divinitatea s-a amuzat copios si a hotarat ca experimentul numit Umanitate este unul nereusit. Acum , aceasta Divinitate are in desfasurare un alt experiment, pe o alta planeta, un experiment unde niste gaini inteligente si niste curci inteligente....