Imi pare rau...

Discutam recent cu o prietena despre un tip care scrie (foarte bine, trebuie sa recunosc) lucruri amuzante din lumea celor cu alta orientare sexuala si uite asa mi-am amintit de ce am eu boala pe gay.
Era prin vara lui '88 si eu serveam patria pe undeva pe la Galati. Generatia noastra a fost printre primele care au fost trimise sa faca munci agricole, desecari, canalizari si alte munci in constructii.
Ei bine, tin minte ca era o vara calda si eu veneam de pe un santier impreuna cu alti cinci soldati. Toti eram imbracati in niste salopete militare transpirate, prafuite si infernal de jegoase. Am apucat sa bem vreo doua beri la terminarea programului de lucru si acum ne indreptam cu tramvaiul spre cazarma. Lume multa, inghesuiala, noi vorbeam putin cam tare, ni se aruncau priviri incruntate, dar nu le bagam in seama. La prima statie coboara multi si se urca si mai multi. Printre ei  o domnisoara blonda, imbracata doar cu un tricou rosu si o fustita scurta, albastra. Brusc s-a facut liniste in tramvai si nu numai noi ne uitam cu gurile cascate la blonda aparitie. Sutien nu avea si toti barbatii salivau cu ochii la sfarcurile intarite de puteai sa tai geamuri cu ele. Ce sa mai zic, ramasesem fara cuvinte. Ne uitam unul la altul si inghiteam in sec.
- Bai, cred ca astazi nu ne-au pus astia bromura in ceai...
- Ce bromura, bai. Puteau sa ne puna o cisterna de bromura, ca nu are nici un efect! Tu nu vezi cum arata asta?
Ne ingramadim mai aproape de ea, dar nu prea aproape, ca stiam cum mirosim dupa o zi de munca pe santier. O priveam fascinati si la un moment dat simt ca nu mai aer. Ma blochez in pozitia usor aplecat in fata  si nu indraznesc sa ma uit in spate. Dupa nici o secunda simt o mana pe spate. Apoi, fara sa am timp de reactie, mana coboara si imi cuprinde o buca.
Atunci am sarit ca ars si m-am intorc brusc. Un tip bine, imbracat in blugi si tricou imi zambeste cu toata gura. Ma uit speriat la el, ma uit imprejur sa ma conving ca de mine e vorba si apoi iar ma uit la el. Tipul imi zambeste in continuare si se apleaca sa-mi sopteasca ceva la ureche. Eu ma trag inapoi dar apuc sa aud
- Frumosule! Nu vrei cincizeci de lei ?
Ma uit la neincrezator la el, ma uit iar imprejur, dar nu vad nici un alt frumos. Tovarasii mei erau hipnotizati de frumusetea blonda si nu ne baga nimeni in seama.
In momentul ala tramvaiul opreste, minunea blonda coboara fluturandu-si fustita in asa fel incat am apucat sa vad jumatate de pulpa si cand s-au inchis usile la tramvai s-a auzit un fel de oftat colectiv.
Cu ochii dupa pulpa dezvelita am uitat pentru cateva momente de mine si ma trezesc iar cu o mana pe buca.
Continuare a fost una normala. Am sarit pe nenea ala si l-am fragezit cu centurile. La inceput lumea s-a ofuscat, dar cand a auzit despre ce e vorba a inceput sa ne incurajeze. Am coborat in prima statie si acolo l-am cotonogit in continuare pe tip. Militianul care a venit imediat a inceput sa-i dea si el cand a vazut de ce il batem si ne-a promis ca o sa ii bage bastonul in cur cand ajunge la sectie.
Asta a fost demult. Au trecut ani si ani de atunci si inca imi pare rau. Imi pare rau ca nu am avut curajul sa ma duc la domnisoara blonda sa o intreb cum se numeste. Imi pare rau ca am pierdut secunde pretiase uitandu-ma la nenea ala gay in loc sa-mi lipesc privirea de sanii mirifici ai domnisoarei. Imi pare rau ca, in timp ce eram ocupat sa ma indignez de nenea gay,  nu am apucat sa vad chiloteii rosii pe care i-au vazut ceilalti din tramvai.
Imi pare rau...