Suntem suma experientelor noastre....

binenteles ca aceste postari sunt pamflete si trebuie tratate ca atare .....

Cauta pe blog

sâmbătă, 15 octombrie 2011

Doina

E un cuvant pur romanesc, un cuvant si un gen muzical pe care nu il gasesti la nici o alta natiune.
In seara asta pe Viasat Histoy am stat cu gura cascata la un reportaj despre sevdalinka.
Ce e sevdalinka? Este cântecul tradiţional din Bosnia. Un gen muzical ce exprima melancolie, jale şi dulce suferinţă. Este însuşi sufletul Bosnie. Acelasi gen muzical il mai gasim si in Croatia. Nu vreau sa intru in mai multe amanunte . Muzica sarbeasca e un amalgam complex al multor culturi si e superba. 
Modalitatea de promovare a culturii traditionale bosniace m-a pus in situatia de a face o comparatie deloc magulitoare pentru romani.
In reportajul respectiv ei preamareau cobza ca instrument antic si traditional. Noi facem misto de cantareti daca nu au macar un Fender pe scena. Ruinele prezentate in documentar mi-a adus aminte de soselele noastre, doar ca acolo a fost recent un razboi cumplit. 
Cum naiba sunt unii in stare sa faca bani din orice si noi ne batem joc de tot ce avem ?
Societatea supertehnologizata si accesorizata occidentala cauta cu disperare o iesire din rutina imbecilizanta a vietii comfortabile. Peste tot in lume sunt la mare pret operele unicat. Manufactura e ridicata la nivel de tel suprem. Secolul XIX e idealizat de englezii satui de toate leprele venite din fostele colonii. Se cauta peisaje salbatice si virgine. Americanii merg pe coclauri sa faca rafting. Nemtii bantuie prin lume in cautarea de ceva care sa le spele privirea de natura dement de organizata de la ei. 
Noi avem toate aceste lucruri. Din punct de vedere tehnologic jumatate din Romania traieste in secolul XIX. Din cauza lipsei banilor, pe la tara  manufactura e la ordinea zilei. Coclauri nebatute de picior omenesc avem destule. 
Natura a foist darnica cu romanii. Doar ca romanilor le pute tot ce e romanesc. 
Noi nu mai vorbim despre dor, acum e la moda spleenul. 
Tuica de pruna e naspa si bem numai Jack, Johnny. sau Tequilla.
Noi facem turism cretinoid pe Valea Prahovei (care a devenit un fel de Bucuresti la fel de imputit, dar mai aproape de Brasov) si  nu ne intereseaza superbele zone din restul tarii. Retezatul, Moldova sau Delta Dunarii sunt bune numai pentru tampitii aia de strainezi..
Noi nu mergem pe la Muzeul Satului, ci mai bine bantuim prin mall-uri turcesti pentru a cumpara produse contrafacute chinezesti
Noi ne laudam cu mancaruri "traditional romanesti"de genul sarmalelor in foi de vita sau, mai nou, invelite in piele de curcan american.Carnatii de Plescoi au ajuns un brand, dar cati stiu ca ei nu sunt decat o varianta mai putin gustoasa a virslilor din zona Bradului ? 
Noi glorificam codrul si frunza, dar de fapt o folosim doar ca sa ne stergem la fund cu ea. 
Muzica populara romaneasca exista si filonul traditional are multe lucruri nedescoperite, dar noi alegem sa ne balacim in manele. 

Fiecare tara isi face branduri din cat mai multe traditii locale.Asistam la o competitie acerba pentru pastrarea identitatatii. In dezorganizarea produsa de globalizare, oamenii cauta repere locale in care sa se regaseasca.
Ma enerveaza ca desi avem atat de multe lucruri bune in tara, noi alegem sa facem branduri doar din carnatii de Plescoi si  acceleratul de Baicoi...

 

10 comentarii:

  1. Alţii (a se citi altele) aleg, tâmp dar extrem de profitabil, în numele nostru, " să facem branduri doar din cârnaţii de Pleşcoi şi acceleratul de Băicoi..."

    RăspundețiȘtergere
  2. @Doru
    mereu ne multumim sa aleaga altii pentru noi...

    RăspundețiȘtergere
  3. Am plecat cu elevii mei intr-o calatorie in vestul tarii. Am strabatut zonele Retezat, Hateg,Apusenii,Podisul Transilvaniei si am revenit in zona de bastina, Depresiunea Brasovului.
    Am avut intalniri cu cateva scoli surori din zona. Cel mai mult ne-au impresionat cei de la Rosia, jud. Bihor, care ne-au asteptat ore in sir(fiindca am ramas blocati pe la semafoarele drumurilor in lucru)cu carnati de capra virsli(a fost prima data in viata mea cand am gustat asa ceva) si cu placinte mosocoarna(cu branza sau cu prune, dupa cum a fost pofta fiecaruia). Ne-au imbiat cu licori de fructe, fiindca e o zona cu fructe de livada, dar si cu fructe de padure. Copiii de acolo ne-au oferit un spectacol de neuitat cu dansuri, piese instrumentale cantate la vioara cu goarna. Am plans la o bucatica de teatru popular despre copiii de odinioara obligati sa munceasca trudnic pe la mine sau pe la plantatii sau cu turmele stapanilor. Putini barbati ajungeau la maturitate, iar cei care scapau cu viata de munca silnica, erau recrutati si dusi in razboaiele altora de unde nu mai reveneu vii.Acolo am inteles durerea feluritelor despartiri si dorul asa cum izvorau din sufletelele unor copilasi care au cantat vreo doua doine.
    M-a durut ca mai toate cetatile dacice de pe inaltimi sunt aproape inaccesibile turistilor.
    Totusi am ajuns la Costesti. O fetita a pus cateva fire de nisip intr-o punguta. A zis ca va pleca la studii in strainatate si ca vrea ceva de acasa, pamantul sfant. Copiii sunt sinceri! suna melodramatic, stiu!

    RăspundețiȘtergere
  4. Adevarat graiesti ...Habar nu am de ce nu apreciem ce avem .Tot felul de importuri grotesti .Eu tot ma mai duc pe la muzeul satului -:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Acum doua seri navigam pe tv cat pazeam o varza la cuptor. Si ajung pe la coada listei si la etno tv. N-as fi oprit daca nu era in direct de la Targu-Jiu Maria Ciobanu. Am prins cu noroc trei cantece cantate incredibil de clar si de melodios pentru cei (cred) 80 de ani ai solistei.
    Mi-au dat lacrimile efectiv gandindu-ma ca oamenii ca ea se duc si altii ca ea nu apar in loc. Canta cu atata patima si totodata zambet de credeai ca de-abia a inceput sa traiasca. Asta inseamna autenticitate romaneasca, asta ar trebui sa promovam.

    Din fericire, merg deseori prin tara si ma bucur de colturi de rai pe care nu le-as da la schimb cu nici o alta frumusete a lumii. Insa e mai greu sa ajungi in ele ca in mall, e mai greu sa gusti din bogatia lor ca din cea venita cu tirurile din alte parti...

    RăspundețiȘtergere
  6. Trebuie sa ne intoarcem mai des la radacini.
    La bunici,la strabunici,la datini si obiceiuri.
    Apropo urasc sarbatoarea de pe 31 ,cea a americanilor(nu-i dau numele aici ,nu merita)...

    RăspundețiȘtergere
  7. @La Fee
    adevarurile spuse de copii sunt de multe ori cele pe care npi nu le mai rostim...

    RăspundețiȘtergere
  8. @hotaritu
    am inceput sa merg si eu mai des pe acolo.

    RăspundețiȘtergere
  9. @MeetTheSun
    tu esti norocoasa pentru ca ai ocazia sa vezi multe din frumusetile romaniei.
    multumim pentru ca le impartasesti cu noi.

    RăspundețiȘtergere